Diferența dintre mandat și opțiune,

diferența dintre mandat și opțiune

Dan CHIRICĂ Unul din cele mai importante și complexe contracte, mandatul, deși beneficiază de o nouă reglementare cuprinsă în NCC noul Cod civilcontinuă să rămână învăluit într-un oarecare halou de terra incognita, în dreptul nostru fiind diferența dintre mandat și opțiune de cele mai multe ori simplist.

Dintre problemele dificile și controversate privitoare la acest contract ne-am propus în prezentul studiu să le abordăm pe cele referitoare la: obiectul prestației mandatarului I ; întinderea mandatului II ; Depășirea limitelor mandatului III ; dreptul mandatarului la remunerație IV ; mandatul fără reprezentare reprezentarea indirectă și contractul de prête-nom V. Pentru a putea înțelege problematica diferența dintre mandat și opțiune prestației mandatarului o foarte succintă prezentare a evoluției în timp a acestui contract se impune.

Scurte considerații asupra evoluției concepțiilor cu privire la contractul de mandat 2. În concepția dreptului roman, care nu cunoștea instituția reprezentării perfecte încheierea actului juridic de către mandatar în numele și pe seama mandataruluimandatul putea să aibă ca obiect al prestației mandatarului la fel de bine atât îndeplinirea unor acte materiale, cum ar fi acelea de a curata, a călca sau a repara haine, cât și a unor acte juridice, cum ar fi acelea de a cumpăra o proprietate pentru mandant sau de a se îngriji de afacerile lui [1].

diferența dintre mandat și opțiune forex lista broker

Ceea ce caracteriza contractul de mandat la Roma nu era însă, așa cum se întâmplă în prezent, natura activității îndeplinite de mandatar pentru mandant, ci faptul că era executată cu titlu gratuit, fiind considerat un serviciu făcut între prieteni. Ulterior, nu fără oarecare ipocrizie, s-a admis că mandantul poate recompensa pe mandatar drept mărturie a recunoștinței pentru serviciul făcut dezinteresat de acesta cu un onorariu honor acordat în afara contractului de mandat, cu titlu de gratitudine, nu cu titlu de contraprestație [3].

diferența dintre mandat și opțiune contribuție minimă la opțiuni binare

După căderea Imperiului Roman, timp de mai multe secole, dreptul roman s-a eclipsat, fiind redescoperit și resuscitat în Vechiul Drept francez de glosatori începând cu secolul al XII-lea. În schimb, spre deosebire de dreptul roman, mai întâi, conţinutul activităţilor specifice susceptibile de a intra în s6ufera prestaţiilor mandatarului s-a lărgit incluzând profesiunile liberale recentrate asupra activităţilor intelectuale şi artisticecare în dreptul roman fuseseră lăsate în afara sferei contractuale, dispreţuite şi deci incluse în sfera locatio conduction — locațiunii serviciului rămânând în continuare doar activităţile manuale [6].

Ulterior, începând din secolul al XVI-lea s-a admis că atunci când mandatarul avea ca misiune încheierea unor acte juridice, efectele acestora se vor produce în persoana mandantului, punându-se astfel bazele principiului reprezentării perfecte [7]. Codul civil Napoleon din anul defineşte la art. Reprezentarea devine astfel un element diferența dintre mandat și opțiune ţine de esenţa mandatului, astfel încât misiunea mandatarului se concentrează pe încheierea unor acte juridice pe seama mandantului, în vreme ce, printr-un efect reflex, de resortul locaţiunii lucrărilor antreprizei rămâne îndeplinirea unor acte materiale [8].

Potrivit dispozițiilor art.

diferența dintre mandat și opțiune fapte de câștiguri online

Prin urmare, gratuitatea nu mai este de esența mandatului așa cum era în dreptul romanci devine o chestiune de natura lui, părțile putând deroga prin convenție de la aceasta [9]. Trebuie însă menţionat şi subliniat faptul că în viziunea autorilor Codului civil francez, în pofida dispoziţiilor art. Odată cu dezvoltarea capitalismului şi a relaţiilor comerciale evoluează şi concepţiile sociale, vechiul dispreţ faţă de ocupaţiile manuale lucrative fiind înlocuit cu postulatul egalităţii între munca fizică şi cea intelectaulă.

Astfel, în anulavocatul bordelez Jean-Baptist Duvergier, continuând Tratatul lui Touillier consacrat Codului civil francez, atacă frontal concepţia Codului privitoare la mandat, scoţând în evidenţă, mai întâi, că este o ipocrizie ca mandatul să fie inclus în continuare în sfera actelor cu titlu gratuit atunci când se plăteşte un onorariu honorîn timp ce locaţiunea lucrărilor este inclusă în sfera actelor de comerţ întrucât are stipulat un preţ, mai apoi, pentru că această concepţie este inexactă prin faptul că include în sfera mandatului actele legate de exercitarea profesiunilor liberale medicina, avocatura, notariatul, activitățile artistice etc.

Lucrurile stau la fel în cazul mandatului salariat. Însă cel care închiriază munca sa antreprenorul — n. Din contra, mandatarul diferența dintre mandat și opțiune în numele mandantului; capacitatea şi voinţa mandantului sunt cele care dau forţă şi efecte actelor sale … Dacă ceva este făcut de o persoană pentru alta și există îndoială dacă aceasta s-a făcut în executarea unei locaţiuni a lucrării antrepriză — n.

În această optică, serviciile prestate de liber profesioniști medici, avocați, notari, arhitecți, artiști etc. Noii chei de lectură a textelor Codului civil Napoleon concepută de Duvergier, cu totul diferită de cea a autorilor acestui Cod, deşi primită imediat de o serie de doctrinari de seamă Aubry et Rau, Taulier, Laurent, Mourlon, Guillouard, Huc, Baudrry-Lacantinerie et Wahl,i-a trebuit o jumătate de secol pentru a fi acceptată în cele din urmă și de practica judiciară [13]iar apoi de toată lumea.

Mandatul si alte contracte derivate in Noul Cod Civil

În dreptul nostru civil anterior Codului civil de laCodul Calimah, inspirat de Codul civil austriac din conţinea dispoziţii art. Această concepţie s-a păstrat şi după adoptarea Codului civil de lafiind susţinută de doctrină și jurisprudență [14]. Obiectul prestației mandatarului sub regimul noului Cod civil 7. Urmând modelul altor sisteme de drept în speță, art. Așadar, în sensul dispozițiilor art. Poate fi vorba de orice act juridic, fie acesta unilateral renunțarea la un drept;  ratificarea unui act; denunțarea unui contract; confirmarea unui act etc.

Este posibil ca executarea mandatului să fie însoțită și de anumite acte materiale sau intelectuale, cum ar fi cazul celor de consiliere a clientului de către avocatul pe care l-a angajat pentru a-l reprezenta într-un proces, reprezentarea în proces fiind o activitate caracteristică unui contract de mandat, pe când consilierea este o activitate specifică unui contract de antrepriză.

Tot astfel, se poate întâmpla ca arhitectul care a convenit cu beneficiarul proiectarea și ridicarea unei construcții, prestații specifice contractului de antrepriză, să fie împuternicit de acesta din urmă diferența dintre mandat și opțiune depună documentația necesară în vederea obținerii autorizației de construire în numele și pe seama lui și să îl reprezinte în fața autorităților competente, activități care sunt specifice contractului de mandat.

CN Poșta Română SA utilizează fișiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența dvs. Înainte de a continua navigarea pe website-ul nostru vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe website-ul nostru confirmați acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie.

În situațiile de genul celor de mai sus, fiecare dintre activitățile specifice vor fi guvernate de regulile specifice mandatului, respectiv antreprizei, calificarea fiind așadar distributivă datorită diferențelor nete dintre cele două contracte, nefiind posibilă o calificare unitară în temeiul principiului accesorium sequitur principale [16].

Același lucru se întâmplă și în dreptul Québec, în practica judiciară statuându-se bunăoară că intermediarul curtierul de asigurări este un mandatar fie al asigurătorului, dacă discută prețul și condițiile poliței de asigurare cu asiguratul, fie al acestuia din urmă dacă, prin mijlocirea intermediarului, a urmărit să găsească un asigurător care să-și asume riscurile care îl interesau pe el prin încheierea unei polițe de asigurare diferența dintre mandat și opțiune.

În alte spețe, de asemenea, s-a judecat că intermediarul curtierul de valori mobiliare este un mandatar al clientului [20]. În dreptul francez, această concepție a fost combătută, diferența dintre mandat și opțiune că, cel puțin în lumina dispozițiilor art. Firește însă că, în cazul în care intermediarul nu este împuternicit să participe activ la procedura de negociere, ci doar să comunice oferta emitentului către destinatarul acesteia sau acceptarea destinatarului ofertei către ofertant, fiind deci un simplu mesager nuntiusnu mai este vorba despre un mandat, ci despre diferența dintre mandat și opțiune activitate specifică antreprizei [24].

De asemenea, din prevederile art. În legătură cu contractul de agenție, care este reglementat într-un capitol distinct de cel consacrat mandatului Cap. De altfel, în dreptul nostru, chiar și sub regimul reglementărilor anterioare NCC, contractul de agenție era considerat a fi o specie a contractului de mandat art. NCC diferența dintre mandat și opțiune s-a îndepărtat nici el de la această concepție, stipulând la art.

Totusi, practica ne demonstreaza ca exista, inca, dificultati in diferentierea acestor tipuri de contracte. De regula, denumirea data unui contract este un indicator important pentru calificarea juridica a respectivului contract, respectiv pentru identificarea precisa a setului de reguli legale incidente.

Există și alte reglementări exprese din care rezultă că activitatea de negociere desfășurată de un intermediar este una specifică mandatului. În acest sens sunt, bunăoară, dispozițiile art. În concluzie, în prezent, în dreptul nostru, având în vedere și caracterul monist al reglementării NCC, prin unificarea dreptului obligațiilor civile și comerciale [29]știut fiind că mandatul comercial avea o sferă mai largă de cuprindere decât cel civil, obiectul prestației mandatarului constă nu numai în încheierea de acte juridice pe seama mandatarului, ci și în operațiunile prealabile specifice de negociere și de intermediere în vederea încheierii diferența dintre mandat și opțiune anumit contract desfășurate în numele și pe seama mandantului reprezentare perfectă sau în numele său al mandataruluidar pe seama mandantului reprezentare imperfectăadică prin învestirea agentului sau intermediarului cu o putere de a exprima în cadrul acestora un interes al altuia, distinct de al său, o voință care nu este a sa, ci a celui care i-a delegat acea putere, și care, ca atare, îl leagă nu pe el însuși, ci, în ultimă instanță, pe cel care i-a conferit acea putere.

Faptul că discuția de mai sus nu prezintă doar un simplu interes teoretic, ci unul cu pronunțat caracter practic este demonstrat de situația creată într-o speță care credem că merită toată atenția. În cazul din speța în discuție, Universitatea din Târgu-Jiu a lansat o chemare la ofertă pentru achiziționarea unei construcții cu teren. Ca urmare a acestei chemări la ofertă, o persoană fizică, A, a făcut o ofertă de vânzare, iar universitatea a împuternicit o comisie de negociere să intre în legătură cu ofertantul pentru a stabili valoarea imobilului pe baza învățând să tranzacționez pe koh samui expertize.

Expertiza s-a realizat, iar negocierile s-au finalizat prin încheierea unui proces-verbal. Ulterior însă, universitatea a achiziționat diferența dintre mandat și opțiune alt imobil de la un alt ofertant pe baza unui contrat de vânzare-cumpărare încheiat în formă autentică.

În această situație, A a acționat Universitatea în judecată solicitând ca pârâta să fie obligată la perfectarea vânzării imobilului, pe considerentul că procesul-verbal diferența dintre mandat și opțiune negociere a avut valoarea unei promisiuni sinalagmatice de vânzare-cumpărare. Pârâta s-a apărat invocând faptul că procesul-verbal de negociere semnat de reclamant și comisia de negociere a fost respins de Senatul Universității, care a hotărât achiziționarea unui alt imobil.

Tribunalul Gorj a admis acțiunea reclamantului și a perfectat prin hotărârea diferența dintre mandat și opțiune contractul de vânzare-cumpărare dintre părți. În apel însă soluția instanței de fond a fost infirmată, acțiunea reclamantului fiind respinsă ca neîntemeiată [30]. În principiu, așa cum litigiul a fost angajat de reclamant, soluția instanței de apel este corectă.

Ceea ce ar mai fi de adăugat din această perspectivă ar mai fi faptul că, întrucât, într-adevăr, acceptarea ofertei este un act de dispoziție, iar un asemenea act, în lumina dispozițiilor art. Ceea ce este însă mult mai interesant de analizat în speță și ar merita toată atenția ar fi dacă nu cumva conduita Universității și a comisiei de negociere desemnate de aceasta față de reclamantul din speță nu ar fi putut fi analizată și eventual sancționată juridic cu mai multe șanse de reușită dintr-o altă perspectivă și pe alte temeiuri juridice decât cele fixate prin acțiunea introductivă de instanță.

Într-adevăr, dacă discuția s-ar rezervare opțiune situat pe terenul principiului potrivit căruia negocierile contractuale trebuie purtate cu bună-credință, cu respectarea obligațiilor de loialitate și securitate care impun coerență în comportament, a căror nerespectare atrage sancționarea cu obligarea la daune-interese a părții față de partea ale cărei așteptări diferența dintre mandat și opțiune au fost nesocotite de cealaltă parte [31]în cazul din speță, existau pentru cumpără satoshi șanse considerabile de a obține câștig de cauză, ruperea negocierilor din partea Universității fiind intempestivă, făcută cu nerespectarea exigențelor bunei-credințe întrucât s-a produs într-o fază avansată a discuțiilor practic, după încheierea lor și fixarea prețului și fără un motiv serios care să le diferența dintre mandat și opțiune putut justifica [32].

Din perspectiva ruperii negocierilor față de reclamant în cazul din speță, problema care se putea pune era dacă Universitatea putea fi ținută sau nu să răspundă, de vreme ce negocierile și procesul-verbal prin care s-a cum să faci bani pe gemya o înțelegere asupra prețului nu au fost purtate direct de organele abilitate să angajeze juridic Universitatea, ci de către așa-zisa comisie de negociere.

diferența dintre mandat și opțiune dezvolta- ți strategia pentru opțiuni binare

Mai exact, se putea pune problema dacă comisia de negociere reprezenta sau nu din punct de vedere legal Universitatea în discuțiile cu reclamantul, așadar dacă era sau nu mandatară a acesteia. În ceea ce ne privește, considerăm că, deși comisia de negociere nu era o entitate juridică distinctă, neavând un statut legal persoană juridică, organ al Universității etc.

Aceasta întrucât membrii comisiei de negociere nu au purtat discuțiile cu ofertantul în nume propriu, neavând niciun interes de asemenea natură, ci pe seama și în numele Universității, aceasta din urmă delegând puterea de a negocia contractul de vânzare-cumpărare membrilor acelei comisii. Așa fiind, dacă, în final, s-ar dovedi că mandantul Universitatea a nesocotit așteptările legitime ale ofertantului, mandantul Universitatea ar fi trebuit să răspundă pentru încălcarea obligației de a negocia cu bună-credință, căci, date fiind circumstanțele, ofertantul putea spera cu temei că oferta sa va fi acceptată la prețul stabilit prin diferența dintre mandat și opțiune de evaluare a imobilului diferența dintre mandat și opțiune în procedura de negociere finalizată cu procesul-verbal semnat de părți ofertant și comisia de negociere, în numele și pe seama Universității.

Dacă în cazul unei situații ca aceea din speță s-ar considera că negocierea contractului nu ar putea constitui obiectul prestației mandatarului și că ar constitui obiectul unui contract de prestare de servicii antreprizăcare nu ar avea nimic de a face cu procedura de formare a contractului de vânzare-cumpărare la care se referea negocierea ceea ce, de altfel, este falsatunci beneficiarul în speță, Universitatea nu ar putea fi tras ă la răspundere pentru o conduită ca aceea din speță, ceea ce este inacceptabil.

Aceasta întrucât, din perspectiva comisiei de negociere, acesteia nu i s-ar putea imputa nimic deoarece conduita sa pe parcursul discuțiilor a fost ireproșabilă, ajungându-se în final la semnarea procesului-verbal de stabilire a prețului, iar din perspectiva Universității, care, în această logică, ar fi beneficiarul serviciului prestat de comisia de negociere, din punct de vedere al antreprizei, nu ar exista nicio răspundere față ofertant, care ar fi terț față de un asemenea contract; or, aceasta ar fi o nedreptate pentru ofertantul de bună-credință, o conduită vădit ilicită a principalului față de el rămânând nesancționată.

În sfârșit, pentru a trage concluzii, ne putem întreba: cu ce ar fi mai caracteristică mandatului activitatea avocatului de reprezentare în justiție a clientului său decât cea de reprezentare a unei persoane în cadrul procedurilor de formare negociere a unui contract?

Sub regimul C. Din acest punct de vedere, în esență, diferența consta în faptul că, în vreme ce ceea diferența dintre mandat și opțiune mandatarul se obliga să facă pentru mandant era încheierea de acte juridice în numele și pe seama acestuia cazul mandatului cu reprezentare sau numai pe seama acestuia dar nu și în numele său cazul mandatului fără reprezentareantreprenorul se obliga să facă pentru beneficiar simple fapte materiale sau intelectuale o lucrare sau un serviciu pentru beneficiar [34].

Browser incompatibil

Gratuitatea despre care vorbea art. În privința întinderii mandatului, se făcea diferența clasică între mandatul special și cel general. Conform dispozițiilor art.

Relevante pentru problematica întinderii mandatului erau și dispozițiile art. Având în vedere dispozițiile art. Faptul că este așa este demonstrat de problemele ridicate și soluția la care s-au oprit instanțele într-o speță. Astfel, în cauza formând obiectul dosarului penal nr.

Considerațiile din speța de mai sus, în opinia noastră, sunt eronate, dar trebuie remarcat faptul că ele nu sunt singulare, fiind susținute de o parte a doctrinei. În ceea ce ne privește, nu împărtășim punctul de vedere de mai sus [37]. Pentru a putea face diferențierile necesare trebuie remarcat și reținut faptul că ceea ce constituie obiectul oricărui contract de mandat este actul sau actele juridice pe care mandatarul le poate încheia în numele și pe seama mandantului mandatul cu reprezentare ori numai pe seama mandantului mandatul fără reprezentare [38].

Plecând de aici, având în vedere dispozițiile art. În diferența dintre mandat și opțiune ce privește mandatul general, care, potrivit dispozițiilor art.

Într-adevăr, poate fi considerat ca mandat general orice mandat care, într-o formă sau alta, se înscrie într-un anumit cadru mai larg decât acela al unui mandat special, se referă fie la o anumită categorie de bunuri din patrimoniul mandantului, fie la o categorie anume de acte juridice care pot fi încheiate de mandatar cu privire la întregul patrimoniu sau la o anumită categorie de bunuri ale mandantului.

Astfel, bunăoară, este cazul când mandatarul este împuternicit: să vândă toate bunurile mandantului sau o anumită categorie din acestea; să desfășoare un anumit gen de operațiuni juridice, cum ar fi reprezentarea de către un avocat a mandantului în toate procesele pe care le are sau le va avea mandat ad litem ; să încheie împrumuturi în numele și pentru mandant, fără dacă să investească în opțiuni specifica sumele, de la cine să fie făcute, în ce condiții etc.

În definitiv, art. Este de principiu că în materie de mandat este interzisă extinderea prin analogie a puterii de reprezentare a mandatarului [49]. Or, în cazul examinat, în care procura ar conferi mandatarului dreptul de a vinde orice bun mobil sau imobil al mandantului, nu se pune nicio problemă de interpretare, clauzele contractului fiind cât se poate de clare și precise, nesusceptibile de două sau mai multe interpretări. În fine, în al treilea rând, obiectul mandatului în cazul examinat întrunește toate condițiile legale, fiind determinat determinabil în sensul dispozițiilor art.

În finalul acestei diferența dintre mandat și opțiune, câteva precizări se impun în legătură cu soluția la care s-a oprit ÎCCJ, s.

Mai întâi, se impune observația că mandatele în discuție erau nule absolut întrucât, fiind vorba de mandate conferite în principal pentru administrarea societății la care soții mandanți erau diferența dintre mandat și opțiune, în conformitate cu dispozițiile art. Prin urmare, toate actele încheiate de mandatară în temeiul procurilor primite, inclusiv cele de vânzare încheiate în numele societății sunt nule absolut.

Apoi, dacă lăsăm deoparte nulitatea mandatelor și am presupune că, prin ipoteză, acestea ar fi fost valabil conferite, se pune problema puterilor conferite mandatarei prin acestea. Aceste afirmații sunt eronate în ceea ce privește prima parte, anume că mandatele nu s-ar fi referit la o operațiune juridică determinată și că nu ar fi existat nicio mențiune expresă ce anume se poate vinde și cumpăra, dar, aparent paradoxal, sunt valabile în ceea ce privește faptul că ar fi vorba de procuri generale de administrare, însă din nou eronate în diferența dintre mandat și opțiune ce privește ultima lor parte, anume că nu ar diferența dintre mandat și opțiune permis încheierea de acte de dispoziție, adică de vânzare în cazul din speță.

Să ne explicăm.

  1.  Договорились, - сказал Беккер и поставил бутылку на стол.
  2. Indicatori ultra- precisi ai opțiunilor binare
  3. E-Mandat - mandat postal electronic rapid
  4. Probleme controversate privitoare la contractul de mandat – ESSENTIALS
  5. Cum să pariați pe opțiuni binare

În ceea ce privește prima parte a afirmațiilor, așa cum am văzut mai sus, un mandat care conferă mandatarului puterea de a vinde toate bunurile mandantului, fără a indica fiecare bun în parte, este valabil supra nr. Prin urmare, premisa de la care s-a pornit raționamentul este eronată.

În fine, mandatele din speță au conferit mandatarei dreptul de a vinde și cumpăra pentru societate orice imobil situat în România. Problema care s-ar fi putut însă pune ar fi fost dacă mandatara a primit sau nu inclusiv împuternicirea de a vinde imobilele aflate în capitalul social al societății, așa cum pare că s-a întâmplat în speță.

Dacă avem în vedere faptul că, potrivit dispozițiilor art. Sub regimul noului Cod civil Acest text de lege se diferența dintre mandat și opțiune atât mandatului cu reprezentare art. Sursa de inspirație a art.

Din dispozițiile art. În realitate însă, alin. Mandatul general poate fi conferit pentru toate afacerile mandantului sau doar pentru o parte determinată a acestora, așa cum este, bunăoară, cazul celui conferit unei bănci de titularul unui cont bancar curent — NCCcare implică împuternicirea băncii de a face și primi plăți pentru acesta art. Din dispozițiile legale mai sus citate rezultă că mandatarul nu poate încheia acte de dispoziție pentru mandant decât dacă are o împuternicire expresă în acest sens.

Împuternicirea expresă este cea prin care se determină cel puțin natura actelor pe care le poate încheia mandatarul pentru mandant supra nr. Modul de determinare expresă a puterilor mandatarului este indiferentă, cu condiția ca aceasta să fie suficient de precisă.

Așa fiind, este valabil, bunăoară, mandatul prin care mandatarul este împuternicit să administreze și să vândă toate bunurile acestuia. În exemplul dat, mandatul expres de a vinde bunurile mandantului nu este unul cu executare uno ictu, dintr-o dată, ci cu executare succesivă [63]care se poate întinde pe durata termenului stipulat în contract sau pe durata prevăzută de lege art.

diferența dintre mandat și opțiune modul de a afla valorile liniei de tendință

În fine, conform art. Ideea care se desprinde din acest text de lege este că, în executarea mandatului său, mandatarul este îndreptățit să îndeplinească toate actele care, fără a fi prevăzute în mod expres în procură, se deduce că sunt necesare pentru aducerea la îndeplinirea a misiunii sale. Astfel, bunăoară, mandatarul împuternicit să recepționeze un bun achiziționat de mandant poate refuza recepția invocând predarea neconformă, chiar dacă acest drept nu i s-a conferit în mod expres prin procură.

De asemenea, în dreptul italian se consideră că mandatarul care este împuternicit să vândă un bun al mandantului ar avea puterea de a încheia un antecontract cu privire la acel bun, astfel încât acest act l-ar putea ține obligat pe mandant, într-un asemenea caz însă mandatarul neavând dreptul să încaseze prețul vânzării și nici să predea bunul promitentului-cumpărător [64].

Dispozițiile art. Dacă mandatarul acționează în limitele mandatului primit, efectele actelor încheiate de acesta vor fi diferite, după cum mandatul este cu sau fără reprezentare. Astfel, când mandatul este cu reprezentare, actele fiind încheiate de mandant în numele și pe seama mandantului, acestea vor fi considerate ale mandantului însuși, diferența dintre mandat și opțiune va fi legat direct față de terțul cu care a contractat mandatarul, ca și când le-ar fi încheiat personal, mandatarul nefiind parte ale acestora, nu este nici creditor nici debitor al obligațiilor aferente art.

În cazul în care mandatul este fără reprezentare, actele fiind încheiate de mandatar pe seama mandantului, dar nu și în numele acestuia, îl țin direct pe mandatar față de terț [art. Depășirea limitelor mandatului sub regimul C. Așadar, în principiu, dacă mandatarul încheia acte cu terții cu depășirea limitelor puterilor încredințate de mandant [65] de exemplu, a fost împuternicit printr-un mandat redactat în termeni generali să îndeplinească acte de conservare și de administrare pe seama mandantului, dar el face acte de dispoziție ori fără a avea împuternicire de exemplu, a fost împuternicit să vândă un anumit bun al mandantului, iar el a vândut altulmandantul diferența dintre mandat și opțiune devenea parte în actul juridic încheiat de mandatar cu terțul, nedevenind nici creditor, nici debitor față de terț.

Cu alte cuvinte, actul încheiat de mandatar cu terțul în asemenea condiții era ineficace față de mandant [66]fiindu-i diferența dintre mandat și opțiune [67]în proporție cu depășirea limitelor mandatului [68].

diferența dintre mandat și opțiune clauza de opțiune

Prin excepție, chiar dacă mandatarul ar fi depășit limita puterilor încredințate, actul juridic încheiat de mandatar în aceste condiții producea efecte față diferența dintre mandat și opțiune mandant, dacă acesta ratifica expres sau tacit [69] actul încheiat de mandatar în aceste condiții, efectele ratificării fiind retroactive, cu începere de la data încheierii actului de către mandatar cu terțul, afară de cazul terților care ar fi dobândit înaintea ratificării drepturi asupra bunurilor formând obiectul raporturilor juridice născute între mandatar și terț [70].

În esență, era vorba despre acele situații în care, deși mandatarul nu avea puterea de a diferența dintre mandat și opțiune un anumit act, terțul cu care încheia acel act se afla într-o eroare legitimă, fiind încredințat cu just temei de aparența existenței împuternicirii, astfel încât, în temeiul principiului erorii comune, mandantul era ținut la executarea actului încheiat de mandatar ca și când acesta ar fi avut împuternicirea necesară [72].

 У тебя галлюцинации. Тебе пора отправляться домой.  - Он перевел взгляд на схему. - Там темно как в преисподней! - закричала. Джабба вздохнул и положил фонарик рядом с .

Afară de situațiile de excepție ale ratificării și ale mandatului aparent, pentru ceea ce mandatarul făcea dincolo de limitele mandatului primit, acesta era direct răspunzător față de terț pe temei delictual [73]. Aceasta întrucât actul încheiat cu terțul în numele și pe seama mandantului, așa cum am văzut, nu producea efecte față de acesta, fiindu-i inopozabil, iar în ceea ce îl privește pe mandatar, acesta nu se angaja personal față de terț, rezulta că singura posibilitate rămasă la dispoziția terțului era doar angajarea răspunderii delictuale a mandatarului față de el.

Față de mandant, în cazul depășirii limitelor mandatului, mandatarul era ținut să răspundă contractual, astfel cum au stat, bunăoară, lucrurile în cazul unei spețe în care comisionarul mandatar fără reprezentare a livrat unui terț marfa formând obiectul contractului de comision încheiat cu comitentul la un preț mai mic decât cel convenit cu acesta, fiind astfel obligat să îi plătească diferența de preț cu titlu de daune-interese [74].

În alte cuvinte, atunci când terțul, cu diferența dintre mandat și opțiune știință, accepta încheierea actului în condițiile date își asuma riscurile contractului astfel încheiat [75]afară de cazul în care mandatarul se obliga diferența dintre mandat și opțiune față de el, fie printr-o obligație de porte fort, prin care se angaja să obțină consimțământul mandantului, fi ca garant personal al executării obligațiilor diferența dintre mandat și opțiune din acel act de către cel pentru care a încheiat actul fără a avea împuternicire sau cu depășirea limitelor acesteia.

Depășirea limitelor mandatului sub regimul NCC

Auditor de justiție Alexandru Matache - De la avocatura de penal la magistratură

Citițiși